Este drept ca nu am mai adaugat nimic pe site in ultima vreme. Asta doar din cauza ca lucram intensiv la noua interfata a site-ului. Speram insa ca ne-ati urmarit pe facebook. In sfarsit, revenim acum cu o rugaminte. Cu un apel umanitar… Un prieten al barului are nevoie de noi. Unii il cunoasteti, altii nu… Nu conteaza. Indiferent ce varsta avem, indiferent ce gusturi avem, indiferent in ce sara ne place sa petrecem in bar, totusi barul ne uneste pe toti. Pe scurt, Povestea suna asa:
Baietelul Tudor Vladimir STEFAN – 3 ani si 8 luni, fiul alpinistului Gabriel Stefan (aka Vecinu’) se afla internat in stare grava la Spitalul Budimex din data de 29 decembrie 2011. (A fost transferat la Spitalul Fundeni, acum s-a intors la Spitalul de copii Maria Sklodowska Curie).
Diagnostic : Histiocitoza multicentrica sistemica cu pancitopenie. Hepatomegalie si splenomegalie.
Familia Stefan are nevoie de ajutorul nostru ,al tuturor , asadar va rog pe toti care aveti posibilitatea financiara sa ii ajutam si sa ii sustinem cu o mica donatie. Acesti bani vor fi necesari pt cheltuielile de operatie si eventual transport al micutului Vladi la o clinica din strainatate . Acest fapt nu este inca confirmat 100% , dar preventiv sa incercam sa ii ajutam fiecare cu cat putem .
Clinica de la Bonn a aproximat costuri de 70.000 euro;
Clinica Sf. Ana din Viena a trimis un deviz de 100.000 euro;
Transportul va fi in jur de cca. 18.000 euro;
Se asteapta si se fac eforturi pentru diferite sponsorizari.
O sa atasam in cateva zile si documentele trimise de aceste clinici, precum si cateva din buletinele de analize, diagnostic, etc . O sa aflam si ce poate sprijini statul roman.
Contul in care puteti fi solidari cu familia Stefan si unde il puteti ajuta pe micul Vladi este deschis la :
RAIFFESSISEN BANK
CONT RON : RO 57 RZBR 0000 0600 0503 9875
Titular cont : Stefan Mihaela Ecaterina
CNP: 2761125441532
Adresa beneficiar: Strada Emil Racovita nr. 12, Bl. R3, Sc. 2, et.8, ap. 75, Sect.4, Bucuresti
Stiti ca, inca de la inceput, una din ambitiile noastre a fost sa nu percepem niciun fel de taxa de intrare in bar, indiferent de situatie,
indiferent de eveniment. Astfel v-ati putut bucura alaturi de noi ascultand nume mai mici ori mai mari din zona muzicii rock si folk autohtone.
I-ati putut asculta pe Vita de Vie, pe Emeric Imre, pe 4 Betze, pe Puiu Cretu, pe Ionut Mangu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Chilian, Tapinarii, Semne.
Nu il uitam pe prietenul invitat permanent al barului, Tica Luminare si pe ceilalti prieteni, care au avut un cuvant de zis ( mai bine spus un cantec de
cantat): Gaza, Casa cu Prieteni, Ovidiu Mihailescu si multi multi altii.
Ne-a facut mare placere ca, timp de 2 ani si jumatate, sa va avem in numar atat de mare alaturi de noi si speram ca acest lucru sa nu se schimbe nici dupa
ce veti citi cele ce urmeaza.
Am ajuns la momentul in care va anuntam, nu fara regrete, ca trebuie sa intram in “normalitate”, ca trebuie sa ne integram si noi in societatea unde
cultura, indiferent de forma ei, costa. Astfel, la unele evenimente, vom introduce biletul de intrare – care reprezinta respectul
publicului fata de artistul care se manifesta in fata noastra. Am luat aceasta decizie in urma discutiilor avute si sfaturilor primite de-a lungul timpului
de la cei care ne-au bucurat vederea si auzul in diverse concerte si care, desi au admirat initiativa noastra de a oferi tuturor posibilitatea de a-i asculta,
ne-au facut sa intelegem de ce este uneori important ca publicul sa valorifice, prin a-i plati, aprecirea fata de ei.
Vestea buna este ca acest bilet de intrare nu va fi permanent si va vom oferi in continuare evenimente in mod gratuit. De asemenea, va asiguram ca
vom face tot posibilul ca pretul biletelor sa fie cat se poate de mic, iar evenimentele “cu intrare” sa fie cat mai “mari”, astfel incat bugetul vostru
sa nu fie afectat.
Vom anunta de fiecare data evenimentele si costul acestora – acolo unde va fi cazul.
In continuare, va asteptam sa ne bucuram impreuna de tot ceea ce gasim in E…Varza si….
Intia oara te-am intalnit in foaierul Teatrului de Comedie… Era duminica, iar tinerii pletosi se intalneau acolo sa asculte muzica pe care tu le-o impartaseai cu atat daruire. Mai stii? Apoi ne-ai mutat pe toti in barul Facultatii de Litere… De ziua mea mi-ai inmanat invitatia la concertul lui John McLaughlin. Iti multumesc si-acum pentru acel minunat cadou de majorat. Cand i-ai auzit prima oara pe Vali, Jimi si Andi cantand… ai crezut ca e o iregistrare pirat a celor de la “Cream”. Ne-am revazut apoi pe la o multime de concerte. Mai stii cum aplaudam frenetic, cum cantam impreuna fiecare vers.. fiecare strofa, fiecare cantec? Ah! Si piesa aceea geniala, “Totul in gradina” pe care ai jucat-o cativa ani buni la Bulandra…Piesa care mie mi-a placut teribil… . Imi amintesc si-acum… Te-am sunat o data, pe 4 octombrie sa iti urez “la multi ani”. N-ai parut surprins…e si normal. Primeai des astfel de telefoane. Insa atat de frumos ai stiut sa multumesti unui necunoscut!…
Ani mai tarziu ne-am revazut pe plaja din Vama Veche. Stateai la pupitrul tau si mai spuneai de-acolo cate o poezie, cate o snoava… Introduceai in scena invitatii si stiai sa le anihilezi tracul. De altfel stiai sa ii conectezi cu noi, care asteptam de la ei ( invitati fiind de catre tine) poate cel putin la fel de multe cate ne ofereai tu. Si chiar daca nu era asa, stiai sa acoperi golurile cum nimeni altcineva n-a facut-o. Asa cum ai acoperit toate golurile din inimile noastre si din sufletele parintilor nostri.
Nu pot sa spun “ultima oara cand am auzit de tine” caci dupa cum vezi, aproape nu e zi in care cineva sa nu se gandeasca la tine. Fie ca te-a cunoscut sau nu, ca doar te-a ascultat, ori ca doar a auzit de tine. Oricat ti-ai fi dorit acest lucru, nu te putem uita. Faci parte din noi, iar cand si noi vom disparea sper sa putem transmite mai departe copiilor nostri partea aceasta de suflet pe care ai pus irevocabil stapanire.
As fi vrut probabil sa spun mai multe, insa stii si tu ca nu e destul loc in tot internetul asta in care sa incapa toate cuvintele pe care iti doresti sa le spui despre un om pe care l-ai iubit.
De fapt nu vroiam decat sa iti spun ca ne e dor de tine!
Chiar daca ziua noastra a fost pe data de 13,ne-am hotarat sa ne sarbatorim Sambata aceasta!!! Avem si o super oferta!! Primul butoi de HOLSTEN NEFILTRAT va fi din partea casei!!! Nu va lipsi nici tombola de la 12 noaptea,unde veti avea parte de mai multe surprize decat in alte sambete!! Oferta tuborg 4+1 la 20 de lei,Skol la 3,5 lei iar noua vodka neagra Blavod va avea pretul de 7,5 lei 50 ml , 6,5 lei shotul!!!
Daca ati veniti in ultimele zile, ati observat cateva schimbari la E…varza. Barul si-a schimbat hainele, si s-a pregatit pentru noul sezon. Insa schimbarile nu se termina aici. Mai avem de pictat, de colorat, iar in zilele ce urmeaza vom redeschide terasa, de care stim ca va fost cel putin la fel de dor ca si noua.
Noi – Ioana, Cristina, Razvan si Iuli – in urma cu aproximativ 3 ani am incetat sa mai iesim prin barurile si cluburile bucurestene. Si nu din blazare, nonconformism, sau din alt motiv protestatar, ci pur si simplu pentru ca niciunul din aceste locuri nu ne mai faceau sa ne simtim bine, nu ne mai aduceau nimic nou. Toate intrasera in conflict cu ideea noastra de distractie, cu ideea noastra de relaxare, de evadare din cotidian.
Dorinta noastra a fost intotdeauna de a ne intalni impreuna cu alti prieteni, de a discuta despre orice altceva decat problemele fiecaruia, intr-un loc unde muzica sa ne gadile urechile, unde volumul acesteia sa ne permita sa purtam un dialog civilizat, unde sa ni se permita ca, din cand in cand, daca avem chef, sa putem lua chitara si sa cantam… Dorinta noastra a fost intotdeauna sa stam intr-un loc pe care sa il consideram “acasa”, un loc unde oricand sa fim bineveniti, un loc unde sa putem socializa si cu alti oameni, mai mult sau mai putin cunoscuti. Pentru ca asa suntem noi: ne atasam de locurile, lucrurile si oamenii care ne plac. Poate de aici si statornicia noastra vis-a-vis de Vama Veche (statiunea), desi ea a suferit transformari notabile in ultimii ani, iar ceea ce este ea acum nu e nici pe departe ceea ce am gasit cand am calcat intaia oara pe plaja virgina.
Cum spuneam, am incetat sa mai iesim prin localurile din Bucuresti si am inceput sa ne intalnim pe acasa – la noi sau pe la prieteni. Poate ca nu era la fel de confortabil, poate ca spatiul era prea limitat ca sa mai intalnim si alti oameni, insa ne permitea sa ascultam exact muzica ce ne placea noua, ne permitea sa cantam la chitara si mai presus de toate, ne permitea sa vorbim, sa discutam…
In urma cu aproape doi ani ne-am gandit: daca tot ne place sa impartasim toate aceste lucruri si cu altii, de ce sa nu deschidem noi un bar, un bar asa cum ne-am dorit dintotdeauna, un bar unde sa ne putem simti ca acasa, un bar unde sa ne intalnim liberi si nestingheriti cu mai multi prieteni decat pot incapea intr-un apartament ?!?
Zis si facut! Asa, pe data de 13 iunie 2009 a aparut, oficial, E…varza. La inceput am fost cativa, apoi ati venit si voi, care v-ati inmultit cu fiecare saptamana ce trecea. Apoi au venit si altii. Apoi cu totii ati inceput sa va cunoasteti intre voi, sa socializati, sa legati prietenii. Ati inceput sa iesiti la mare ori munte impreuna, si fiecare dintre voi spunea mai departe, altor prieteni, despre acest loc. Va mai amintiti ca la inceput va intrebam pe fiecare dinte voi: “Ce iti place aici si ce ai vrea sa schimbam? Ce sa imbunatatim?”. Prin raspunsurile voastre, fiecare dintre voi a fost implicat in evolutia acestui bar. Ati vrut un loc unde sa puteti sa cantati. Aveti “garajul”. V-ati dorit muzica in surdina. V-ati dorit concerte folk, v-ati dorit seri de karaoke, v-ati dorit proiectii de filme, v-ati dorit pereti pictati, v-ati dorit seri de blues, v-ati dorit sa dansati. Vi le-am oferit pe toate, neconditionat. De cate ori cineva a dorit un lucru nou, am incercat sa il oferim, in masura posibilitatilor noastre, ale locului si ale legii.
Am incercat sa cream cat mai multe evenimente, cat mai variate, pastrand ideea de baza: ” in E…varza nimeni nu va plati niciodata bilet de intrare”. Nimeni nu va plati pentru un serviciu care noua ne-ar placea sa il avem gratis. Indiferent ca a fost vorba de narghilelele din primul an ori concertul Vita de Vie din toamna trecuta. Si, in cel mai rau caz, nimeni nu va plati mai mult decat in alte baruri, ci dimpotriva.
Intre timp, cu totii am devenit o mare familie. Ne cunoastem intre noi toate nevoile, toate tabieturile, multe din problemele personale ale fiecaruia nu mai sunt secrete. Plecam impreuna la mare, la munte, ne imbatam impreuna, cantam impreuna, dansam impreuna. Orice nou-venit e de multe ori bulversat: nu se mai stie cine e client si cine e responsabil de bar, cu totii ne comportam ca si cum acesta ar fi locul NOSTRU, al tuturor. Pentru ca asa este. A devenit o a doua casa pentru fiecare dintre noi.
Am fost intrebati deseori de ce nu angajam un bodyguard? Raspunsul nostru? Nu avem nevoie de asa ceva, pentru ca aici toata lumea e prietena cu toata lumea. Consideram ca pur si simplu nu este o masura necesara. Pentru ca E…varza este un loc al prieteniei, unde prietenii glumesc intre ei sau, cel mult, se sicaneaza. Un loc ce promoveaza pe cat posibil conceptul hippie. Pentru ca aici se asculta muzica nonviolenta, pentru ca aici se promoveaza cultura “flower power”. Si pentru ca semnul pacii este desenat pe poarta, chiar la intrare – e imposibil sa-l ratezi.
Ei bine, sambata seara toate acestea s-au schimbat. Sambata seara, o parte din acesti prieteni si-au intors spatele intre ei si au decis ca trebuie sa rezolve prin violenta fizica neintelegerile aparute. Au ales ca in locul dialogului sa faca loc vandalismului. Au uitat de fiecare moment placut, au uitat motivul pentru care s-au intalnit si au rabufnit in cel mai huliganistic mod cu putinta. Sambata seara, acestia ne-au facut sa credem ca toate incercarile noastre de a “pastra spiritul” intact au fost zadarnice. Sambata seara, in cateva minute, toti acesti oameni au reusit sa ne aduca cu picioarele pe pamant, au reusit sa ne faca sa intelegem ca tot ceea ce am incercat sa construim a fost utopic.
Insa, ca in orice conflict, exista invinsi si invingatori. Castigatori si pierzatori. Iar in cazul acesta, pierzatorii sunt numai si numai ei, cei care au transformat locul tau, al meu, al nostru, al vostru, intr-un teatru de razboi. Pentru ca, dragi prieteni, noi, impreuna cu voi, mergem mai departe. Cum? Tot asa cum am facut-o de la inceput: cu ajutorul prieteniei, cu ajutorul comunicarii si al intelegerii reciproce.
Din pacate, suntem nevoiti acum sa luam cateva masuri care, desi ni se par radicale, vor fi luate tocmai pentru ca voi sa va simtiti in continuare in siguranta aici. Una dintre masuri este ca vom avea contract cu o firma de paza. Ce-a de-a doua masura – cea mai putin agreeata de noi insa singura pe care o putem lua in cazul de fata – este ca toti cei implicati in scandalul de sambata vor avea interdictie de a mai veni in bar. Si aceeasi masura se va lua si pe viitor, pentru toti cei ce vor tulbura linistea si buna-dispozitie a celor din bar.
Ne cerem scuze in mod public pentru tot ce s-a intamplat sambata seara si declaram toleranta zero oricarui act de agresivitate!
Va asteptam in continuare la evenimentele saptamanale care ne binedispun si ne relaxeaza dupa o zi obositoare de munca si… keep the spirit alive!
Vineri, 11 martie, Evarza va invita la un concert caritabil, avand drept scop strangerea de fonduri pentru sustinerea Cezarei Mihalache, cercetas in Targu Jiu, bolnava de leucemie limfoblastica tip B. Intrarea este libera, fiecare dintre cei prezenti fiind incurajati sa doneze o suma de bani, atat cat isi pot permite, intr-una din cutiile amplasate in bar.
Alaturi de Adi si Tromppy, cercetasii cu chitara, ne bucuram de sustinerea lui Puiu Cretu, impreuna cu Ovidiu Mihailescu, Adrian Fetecau, grupul Fox Studis, seara fiind presarata cu momente de umor cu Serban Dragusanu si sansonete cantate de Calin Costache.
Cezara Andra Mihalache a implinit 10 ani pe 21 noiembrie 2010, este eleva in clasa a IV-a la scoala Constantin Savoiu din Targu Jiu, iar de cinci ani este membra a organizatiei “Cercetasii Romaniei”, in centrul local “Ecaterina Teodoroiu” din Targu Jiu.
Povestea Cezarei este o poveste comuna tuturor copiilor de varsta ei, pana la un punct. In luna iunie, ca fiecare copil, era foarte fericita ca vine vacanta mare, ce se anunta a fi o vacanta fantastica. Urma sa mearga la mare imperuna cu mama sa, Eliza, si apoi in campul de cercetasi de la Sibiu din luna august.
In timpul celor 14 zile petrecute la mare, Cezara a inceput sa se simta din ce in ce mai rau, sa oboseasca, sa tuseasca si sa aiba dureri ingrozitoare in picioare. Cand s-au intors acasa, la Targu Jiu, a mers cu mama ei la doctor, ca sa afle ce se intampla.
A aflat raspunsul pe 13 august, cand, din medic in medic, a ajuns la Clinica de Pediatrie a Spitalului Fundeni unde i s-a pus diagnosticul de leucemie acuta limfoblastica cu celule pre B. Atunci a inceput chinul: analize, punctii lombare si medulare facute pe viu, fara vre-un fel de anestezie, Cezara intreband-o mereu pe mama ei: “mami,de ce ma chinuie oamenii astia ca pe un caine?”.
De curand, mai exact de la inceputul lunii februarie, dupa cateva luni de chin in conditiile de spitalizare din Romania, Cezara a reusit sa obtina vestitul formular E112, precum si acceptul scris al unei clinici din Pavia, Italia, pentru a continua acolo protocolul de tratament cu citostatice, timp de doi ani.
Costul acestuia este de aproximativ 30.000 de Euro, bani pe care parintii ei nu ii au in acest moment. In aceasta suma sunt incluse doar costurile de sedere ale Cezarei, in zilele in care se afla la tratament. In plus, Eliza, mama Cezarei, ca insotitor, trebuie sa-si acopere in totalitate cheltuielile, si pe ale fetitei, atunci cand se afla in afara spitalului.
Pentru donatii poate fi folosit si unul din urmatoarele conturi:
RO29RNCB03187983112000BCR,pe numele Mihalache Eliza, deschis la BCR, sucursala Targu Jiu – cont in LEI
RO13RNCB0574079831120002BCR, pe numele Mihalache Eliza,deschis la BCR, sucursala Targu Jiu– cont in EURO
RO73BRDE200SV20825122000,pe numele Roxana Boltasu,deschis la BRD Targu Jiu – cu mentiunea “Contributie Andra Cezara Mihalache”
Dragi prieteni, de-acum puteti asculta emisiunea Rocku lu Tanase si in E…varza. Emisiunea o puteti asculta in fiecare vineri in intervalul 15:00- 17:00 si se transmite la postul <Radio 3 Net “Florian Pittis” >. De asemenea veti observa ca de cate ori deschideti pagina www.evarza.ro , se va auzi muzica pe fundal. O puteti opri din bara din stanga paginii, acolo unde vedeti fereastra cu transmisia live din studioul postului de radio.
Incepand cu 21 februarie, ziua de luni va fi dedicata blues-ului. Asa ca va asteptam sa va delectati cu cele mai frumoase piese blues, stiti voi, alea pe care whiskey-ul aluneca singur. Pentru ca Mr. Jack stie…
La sfarsit de an incerc sa multumesc celor care mi-au influentat intr-un fel placut anul, iar anul asta, in 2010, si voi ati facut asta.
Multumesc pentru multele seri si nopti pe care le-am petrecut la voi, pentru oamenii de acolo, pentru atmosfera, pentru cei pe care i-am cunoscut datorita voua, pentru melodiile lui Tica, pentru cei de la bar, multumesc lui Iulian, lui Carmen si tuturor baietilor de la bar, carora le tot ceram Tuborg cu capacul nedesfacut…
Multumesc pentru serile de vara la terasa, multumesc ca ne-ati lasat cu bicicletele in curte, multumesc pentru narghilele.
E… Varza a ocupat o buna parte din timpul meu in 2010 si e un loc care conteaza mult pentru mine. Abia asteptam sa ma intorc din delegatii sau din calatorii ca sa vin din nou in Varza si sa-i reintalnesc pe toti, si sa aud cantece de chitara.
Asadar, multumesc!
Sa aveti un sfarsit de an cat mai Varza (:P) si sa ne vedem cu bine la anul!
Iuliana Rada
Suoper tare clubul si super atmosfera in club….muzica foarte buna ,bauta buna,barmani super de teraba,prieenosi iar clientela este una aleasa intr-un cuvant mai bine spus acolo ma simt ca acasa deciacolo am si ales sa fac cu cei mai buni prieteni revelionul.
Acky
Multumim tuturor ca ati fost si anul acesta alaturi de noi. Multumim pentru increderea pe care ne-ati dat-o si pentru rabdarea cu care ne-ati asteptat sa invatam sa fim asa cum va doriti sa fim. Va multumim pentru tot.
Deci nu pot sa cred!!! Prietenul nostru, Aurel Rapa, participand la un festival al verzei ( sau ceva de genul asta) ce a avut loc in Piata Obor, a facut aceste fotografii mai mult decat geniale.
Si acum, tineti-va bine! Trupa nou infiintata denumita -cum altfel?- E…varza, cauta, pentru a-si completa formula, basist. Pe langa basist mai e nevoie de saxofonist sau flautist sau violonist sau violoncelist sau trompetist.
Asa ca nu mai sta pe ganduri si fii tu omul din umbra!
Relatii la numarul de telefon 0721.150.227. Va raspunde Radu.
Dupa cum stiti ( daca nu, va anuntam noi), luna octombrie este LUNA CADOURILOR E…VARZA. In consecinta v-am pregatit o multime de surprize.
Prima din ele ar fi ca am schimbat meniurile. Noile meniuri le puteti consulta si online din pagina de preturi.
Avem HAPPY HOUR, intre orele 9- 17, cand puteti cumpara Skol-ul cu 3 lei.
Daca sunteti mai multi si va cumparati 10 Shot-uri ( dar musai sa fie la fel) platiti pe ele numai 50 de lei.
Distractie? Pai sa incepem cu ziua de marti, 5 octombrie, cand clujeanulIonut Mangu ne va incanta cu folk-ul sau de calitate. Pe 12 octombrie vom aculta cantece de munte, cantece din Cenaclul Flacara si compozitii personale imreuna cu Tica Luminare. Apoi, pe 15 octombrie ii avem pe cei de la Vita de Vie. In data de 18 octombrie ne vor gadila urechile Covei & Tanase (adica Tapinarii), iar pe 26 octombrie prietenul nostru Tica Luminare se reintoarce pentru o dubla. Cum v-am obisnuit, pentru toate acestea nu exista bilet de intrare.
De acum seara muntomanilor va avea un moderator, si se va canta amplificat. In curand reintroducem si serile de proiectii, o sa avem si o lansare de carte pe care o sa o anuntam la timpul cuvenit.
Cam asta este. Mai vreti? Mai avem. Pana atunci insa va steptam sa va distrati alaturi de noi.
Am deschis saptamana care tocmai se incheie cu un eveniment important – concertul Emeric Imre, care ne-a incantat pe noi toti. A fost primul concert dintr-o luuuunga lista – veti afla in curand cine mai vine in E…Varza, si ne bucuram ca ati fost alaturi de noi intr-un numar atat de mare. Dar pana la sfarsitul saptamanii mai avem cate ceva de facut. In primul rand, maine, 25 septembrie 2010, ne intalnim sa curatam Romania – in cadrul actiunii Let’s do it, Romania! dupa care va asteptam la bar sa ne potolim setea si sa aflam cine va castiga trascaul oferit in cadrul tombolei de la ora 00.00. In al doilea rand, duminica, 26 septembrie 2010, ne reintalnim in cadrul atelierului HEARTizanat la pictat si confectionat obiecte ce vor fi scoase la licitatie incepand cu data de 27 septembrie si terminand cu data de 3 octombrie. Tema, si de aceasta data, va fi “Verde”.
Intre timp va asteptam diseara la “Seara Muntomanilor” – sa cantam, sa ne veselim si sa bem vin fiert cu iz de scortisoara. Asa ca… hai la cabana!!!
Sambata si duminica barul a fost un adevarat atelier de creatie. S-a pictat pe sticla, s-au facut pausi, s-au facut figurine. Si cu atata inversunare incat nici macar mesele nu au scapat.
Un lucru e cert: a fost primul eveniment de acest gen, insa nu ultimul, ne promit organizatoarele Teli, Dana si Ioana
Am primit astazi cateva fotografii de la Vlad, care la un moment dat a si scris despre noi. Chiar daca sunt mai vechi, nu am cum sa nu vi le arat si voua, mai ales ca ele surprind un concert cu Tica Luminare, caruia ii uram si pe aceasta cale un foarte calduros (la propriu ) La Multi Ani!
Povestea Cezarei este o poveste comuna tuturor copiilor de varsta ei, pana la un punct. In luna iunie, ca fiecare copil, era foarte fericita ca vine vacanta mare, ce se anunta a fi o vacanta fantastica. Urma sa mearga la mare imperuna cu mama sa, Eliza, si apoi in campul de cercetasi de la Sibiu din luna august.
) La Multi Ani!
